Autoare: Oana Cambera și Simina Tulbure, deputate REPER

Statul, prin măsurile luate de-a lungul timpului cu privire la o multitudine de aspecte, nu a făcut decât să-i distanțeze pe români. Este și cazul demersurilor ce țin de evidența populației. Legislația în domeniul actelor de identitate este învechită și nu mai răspunde de mult timp dinamicilor migratorii și nevoilor cetățenilor. Lipsa digitalizării, neîncrederea în instituțiile statului, birocrația excesivă și absurditatea unora dintre prevederi a determinat un număr important de români să nu își declare noul domiciliu, spre exemplu, ducând astfel la aproape irelevanța datelor cu privire la evidența populației. Împreună, în calitate de deputate REPER, propunem o serie de modificări sistemului actual. Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat cu cvasi-unanimitate de voturi și este dezbătută în acest moment la Camera Deputaților. 

 

Câți sunt și unde locuiesc românii? – o întrebare relativ simplă, la care ar trebui să se răspundă ușor, prin intermediul datelor pe care le deține Ministerul Afacerilor Interne. Ei bine, aceste date nu reflectă realitatea iar județul Ilfov, municipiul București și Diaspora ilustrează cel mai bine această afirmație.

 

Deși datele oficiale cu privire la populația județului Ilfov ne arată că acesta are puțin peste 450.000 de locuitori, în realitate, se estimează că populația județului este aproape triplă. De asemenea, un studiu realizat de comunitatea Declic arată că mai mult de 140.000 de tineri locuiesc în Bu­cu­reşti fără viză de flo­tant. În Diaspora, numărul de pașapoarte cu domiciliul în străinătate valabile la 31 octombrie 2023 era de 770.403, în condițiile în care doar în Marea Britanie avem mult peste un milion de români.

 

Concret, nedeclararea reședinței sau a noului domiciliu are efecte importante pentru cetățeni. De la resursele financiare alocate pentru unitățile administrativ-teritoriale, la reprezentarea pe care o au în Parlament, la conturarea politicilor publice în diferite domenii – marea parte a deciziilor sunt influențate de numărul de cetățeni care locuiesc în zona respectivă.

 

Dintre propunerile noastre pentru a facilita și a încuraja schimbarea domiciliului și declararea reședinței menționăm:

• Preluarea automată a extrasului de carte funciară în momentul solicitării unui act de identitate. Momentan, în cazul în care vrei să dovedești că ești proprietar cu un extras de carte funciară, e nevoie să mergi la ghișeu și să achiți o taxă. Prin acest proiect, scapi de un drum în plus deoarece informația va putea fi verificată chiar în momentul solicitării actului de identitate și nu va fi nevoie să plătești nici taxa aferentă de 20 lei.
• Eliminarea necesității prezenței fizice a găzduitorului pentru a da declarația de primire în spațiu. În momentul de față, declaraţia de primire în spaţiu a găzduitorului poate fi dată în faţa lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, a poliţistului de siguranţă publică, a notarului public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României. Pentru mulți români, asta înseamnă că trebuie să își ia cel puțin o jumătate de zi de concediu, pentru a da declarația de primire în spațiu. În țări precum Franța, nu este necesară prezența fizică, declarația semnată a găzduitorului este suficientă, ceea ce propunem și noi prin acest proiect. Plecăm de la premisa că cei care își declară reședința o declară de bună credință și oferim un mecanism de verificare prin posibilitatea de contactare a găzduitorului de către personalul de la evidența populației.
• Introducerea obligației gazduitorului de a furniza la solicitarea persoanei găzduite documentele necesare declarării mențiunii de stabilire a reședinței, pentru evitarea cazurilor în care găzduitorul refuză furnizarea documentelor necesare și semnarea declarației de primire în spațiu.
• Facilitarea redeclarării mențiunii de reședință la aceeași adresă, prin înlocuirea prezentării tuturor documentelor care fac dovada reședinței cu o declarație pe proprie răspundere care atestă faptul că solicitantul îndeplinește în continuare condițiile. Solicitantul poate beneficia de această procedură timp de 4 ani.

 

Nu ai domiciliu? Nu exiști în ochii statului român! Numeroase persoane în situații vulnerabile, precum persoanele fără adăpost, nu pot obține acte de identitate altele decât provizorii, cu valabilitate de un an. Din cauza faptului că nu au un domiciliu fix sau nu pot face dovada domiciliului, aceste persoane nu pot obține acte de identitate neprovizorii, fiindu-le astfel afectat accesul la piața muncii și la diferite servicii. Diferite cercetări efectuate pe acest subiect arată că actul de identitate provizoriu accentuează starea de vulnerabilitate, scăzând și mai mult credibilitatea acestor persoane atunci când doresc să obțină un loc de muncă, să își deschidă un cont bancar sau să închirieze o locuință. Soluția propusă de noi e ca primăriile să ofere adrese speciale destinate acestor cetățeni pentru a li se putea elibera un act de identitate.

 

Locuiești în Diaspora? Nu meriți să ai act de identitate, în viziunea statului român! În momentul în care un cetățean dorește să își declare domiciliul în Diaspora, acesta poate opta doar pentru pașaport cu domiciliul în străinătate, fiind obligat să predea cartea de identitate în acel moment. Pașapoartele, deși fac dovada identității, sunt considerate doar documente de călătorie, nu și acte de identitate. În practică, acest aspect a dus la numeroase blocaje în demersurile pe care voiau să le efectueze românii din Diaspora la întoarcerea în țară, deoarece aceștia nu aveau acte de identitate. Prin acest proiect, propunem ca românii să poată opta pentru cărți electronice de identitate cu domiciliul în Diaspora.

 

Proiectul se înscrie într-o serie de modificări legislative care au avut loc în ultimul an pentru a răspunde cerințelor europene și ar reprezenta un pas important spre debirocratizarea statului și eficientizarea procedurilor lucruri de care România modernă pe care vrem să o construim are mare nevoie.